Despre diamante Infografici

COMERŢUL CU DIAMANTE

burse organizaţii laboratoare

Istoria comerțului cu diamante se află în legătură strânsă cu istoria zăcămintelor, a valorificării, a monopolului, a burselor de diamante și nu în ultimul rând, a dezvoltării tehnologiilor aferente acestora. În capitolul despre tăierea diamantelor am prezentat elemente economico-culturale. În acest capitol, descriem prezentul comerțului cu diamante.

Economia diamantului este complex şi stratificat. (sursa: thediamondloupe.com)

Drumul diamantului din mină până în cutia cu bijuterii

Piața diamantelor de calitate gemă, folosită în bijuterii se construiește astfel: mineritul >> comerțul cu diamante brute >> prelucrarea diamantelor brute >> valorificarea diamantelor tăiate >> fabricarea bijuteriilor >> comercializarea bijuteriilor. Monopolul Grupului De Beers a durat zeci de ani, pe parcursul cărora acesta a controlat sau a influențat în mod puternic drumul majorității diamantelor de la mină până la comercializarea bijuteriilor. Monopolul companiei a început să se clatine prin anii 90, cu toate acestea, până în zilele noastre, comerțul mondial de diamante este controlat de câteva grupuri internaționale majore.

 

DESCRIERE

JUCĂTORI MAI IMPORTANȚI PE PIAȚĂ

I. MINERIT

De la mijlocul anilor 90, în fiecare an sunt extrase diamante de calitate gemă de aproximativ 110-177 milioane de carate. Cantitatea depinde de condițiile pieței și de epuizarea respectiv descoperirea zăcămintelor. Valoarea comercială a diamantelor brute extrase anual se află undeva între 10 și 20 miliarde de dolari.

 

Statisticile de exploatare din 2013 ne arată clar magnitudinea de pierdere în urma șlefuirii pietrelor. În acest an au fost extrase cca. 130 milioane de carate, din care s-au obținut de 20-25 milioane de pietre șlefuite.

Companii miniere importante: Alrosa (Rusia), De Beers (Africa de Sud), Rio Tinto (Australia), Petra Diamonds (Statele Unite), Dominion Diamond (Canada)

II. COMERȚUL CU DIAMANTE BRUTE

Cea mai mare parte a diamantelor brute ajunge în băncile organizației Central Selling Organization, care are poziție de monopol, și ajunge la șlefuitori prin intermediul așa-numiților distribuitori (Sightholders). Cota de piață a organizației scade în mod continuu din 1990, iar diamantele sunt valorificate și pe căi alternative.

Central Selling Organization, De Beers, Alrosa

III. PRELUCRAREA DIAMANTELOR BRUTE

Circa 90-95% din diamantele brute sunt tăiate în India, ceea ce înseamnă mai mult de 60% din piață. În India lucrează 800 mii de șlefuitori. În țările din Orientul îndepărtat, care constituie o piață importantă, activează un număr de 30 mii de șlefuitori de diamante. Ateliere de șlefuire există și în apropierea minelor africane, însă acestea produc diamante de calitate mai inferioară: Botswana, Africa de Sud și Namibia au 5-6 mii de șlefuitori. Din raportul De Beers din 2013, reiese că numărul șlefuitorilor este de 2 mii în Israel, o mie în Belgia, 300 în Canada și 100 în Statele Unite. Potrivit Financial Times, în 2014, India a exportat diamante tăiate în valoare de 17.5 miliarde de dolari, cifră ce indică bine rolul substanțial al subcontinentului. Iar tendința cea mai nouă este ca marii fabricanți de bijuterii să-și plaseze unitățile de șlefuire în țări din lumea a treia, de exemplu, în 2013 Tiffany & Co. avea ateliere de tăiere în Cambogia.

Cel mai important jucător de pe piață este India. Tăietura diamantelor mari de calitate superioară se face în Europa - în special în Belgia -, în Israel, respectiv în Statele Unite. Cantitatea diamantelor tăiate în aceste locuri scade însă anual cu câteva procente.

IV. VALORIFICAREA DIAMANTELOR TĂIATE

Cele mai importante piețe de desfacere ale diamantelor tăiate sunt: Antwerpen, Dubai, New York, Hong Kong, Mumbai, Tel Aviv și Londra. 65-70% din pietrele tăiate sunt valorificate pe piețele din Statele Unite și din Europa.

 

După șlefuire, valoarea pietrelor crește cu circa 400-500%. Din 2006 se valorifică anual diamante tăiate în valoare de 19-23 miliarde de dolari. La momentul crizei economice din 2009 vânzările mondiale se ridicau la 13 miliarde, cu 7 miliarde de dolari mai puțin decât în anul anterior. Din 2010, piața a revenit la cifrele de dinaintea crizei.

În orașele principale funcționează burse de diamante. (Antwerpen, Tel Aviv etc.)

Două piețe importante on-line domină comerțul cu diamante B2B. Acestea sunt Rapnet.com (cu circa 1.4 milioane de pietre) și Idexonline.com (circa 650 mii de pietre)
 

V. FABRICAREA BIJUTERIILOR

În prezent, cel mai important producător de bijuterii cu diamante este China.

 

VI. COMERȚUL CU BIJUTERII

După criza din 2008-2009, comerțul modial cu bijuterii cu diamante a revenit la parametri anteriori. Cea mai mare creștere se înregistrează în sectorul vânzărilor on-line.

Blue Nile, Amazon.com, eBay.com, Alibaba.com

VII. REVALORIFICAREA

Pe lângă micii fabricanți de bijuterii și consignații, reciclarea (recycling) bijuteriilor de diamante au devenit o provocare și pentru marii comercianți, spre exemplu De Beers.. Una dintre cauzele popularității reciclării este creșterea interesului pentru bijuteriile vintage, respectiv că reșlefuirea (recast) a devenit mai ieftină.

 

VIII. DIAMANTE DE INVESTIȚIE

Conform unui raport din 2014, din august 2009 prețul diamantelor tăiate este mai stabil decât cel al aurului și al platinei dar circulația metalelor prețioase este mai mare. Adică, diamantele au și o valoare sentimentală, și sunt considerate mai degrabă produse de lux, decât mijloace de investiție.

 

 

Declinul monopolului De Beers 

Monopolul deținut timp de aproape un secol a început să piardă teren, ceea ce are un efect semnificativ asupra tendințelor de pe piața en-gros. De Beers este numele unei familii sud-africane, de la care tânărul și agilul Cecil Rhodes a cumpărat un zăcământ promițător. Împreună cu Barney Barnato, concurentul său de atunci, Rhodes a pus bazele Companiei De Beers Mining Company. În urma proceselor de integrare reușite, De Beers a devenit în doar câțiva ani proprietarul virtual al tuturor minelor din Africa de Sud. Începând cu 1888 producția sud-africană era supravegheată de către De Beers, care a început să-și construiască monopolul în comercializare, prin punctele din Londra și Israel. În 1902 deținea 90% din producția globală. Conducerea companiei De Beers a fost preluat, după moartea lui Rhodes în 1927, de către Ernest Oppenheimer, conducătorul uneia dintre societățile concurente, Anglo American Corporation. Acesta a dezvoltat un sistem contractual de asemenea manieră, încât a făcut imposibil comerțul cu diamante fără implicarea De Beers. Eficiența monopolului este aratată de faptul că a reușit să păstreze prețul produselor pe piața mondială fără fluctuații majore. De-a lungul anilor, familia Oppenheimer a devenit treptat proprietarul De Beers. Succesul Oppenheimer se bazează pe înființarea organizației Central Selling Organization, care, în calitate de grup de interes al întreprinderilor independente, valorifică în stil de cartel politica de piață dezvoltată de către De Beers.

Reclamă minimalistă De Beers din 2008 cu sloganul bine cunoscut: A Diamond is Forever

În 1938 firma publicitară N. W. Ayer a conceput pentru De Beers o campanie devenită clasică și de mare succes. Campania aduce argumente convingătoare asupra raportului direct între mărimea diamantului de pe un inel și intensitatea iubirii față de o femeie. În 1947 această idee a fost rezumată în binecunoscutul slogan De Beers, folosit până azi: Diamond is forever. Descoperirea zăcămintelor siberiene în 1950, a întărit sistemul de circuit cu un singur canal al De Beers, deoarece, conform unei convenții, cumpăra toată producția din minele de diamante sovietice. În 1969, 15% din compania De Beers ajunge în proprietatea guvernului din Botswana, în schimbul supravegherii minelor de diamante din țară. Compania a adunat stocuri uriașe de diamante.

O altă reclamă din acceaş campanie. 

Monopolul înfloritor al companiei a început să se clatine în momentul în care Rusia, Canada și Australia, care dețineau rezerve și zăcăminte noi semnificative, au refuzat să intre în sistemul valorificare De Beers. În 2012 familia Oppenheimer a vândut pentru cinci miliarde de dolari cota sa de 40% companiei Anglo American Company, care, în urmă cu câteva decenii, a fost condusă chiar de către ei. Astfel, Anglo American Company deține 85% din De Beers (cele 15% rămase aparțin Guvernului Botswanei). În prezent, De Beers răspunde de 24% din extracția globală de diamante, iar concurentul rus, Alrosa, deține 28%, dar pietrele lor sunt de calitate mai slabă. Un eveniment important a avut loc în februarie 2015, când Alrosa a semnat un acord cu întreprinderea Israel Diamond Exchange privind o colaborare strategică, logistică și tehnologică și care a deschis drumul diamantelor rusești spre bursele importante. În martie 2015, distribuitorii De Beers au respins 30% din diamantele oferite, în valoare de aproximativ 500 milioane de dolari. Asta înseamnă că De Beers are o influență din ce în ce mai scăzută asupra prețului pietrelor brute ce intră pe piață.

Piețe în curs de dezvoltare

Conform unei previziuni publicate la sfârșitul anului 2014 (McKinsey&Company), producția de diamante de calitate gemă nu se modifică până în anul 2025. Mai târziu, cantitatea exploatărilor va scădea cu 10-20%, datorită costurilor de producție mai ridicate și epuizarea stocurilor. Cererea de pe piață, mărită din cauza consolidării rapide a clasei mijlocii din China, respectiv India cauzează o presiune tot mai ridicată asupra comerțului cu diamante. Interesul pentru diamantele de marcă va fi iarăși în creștere, iar în cazul celorlalte diamante va deveni tot mai importantă diferențierea lor. Va crește simțitor rolul platformelor de comercializare on-line, iar tehnologia oferă tot mai multă relevanță ofertelor magazinelor. În paralel, piața diamantelor sintetice de calitate și de greutate în carate tot mai ridicată, și din ce în ce mai greu de recunoscut, se extinde tot mai mult și acest lucru poate avea impact asupra preferințelor cumpărătorilor de pietre prețioase.


Stabilirea prețului unui diamant

Ca și în cazul oricărui alt produs, prețul diamantului este stabilit de piață. Însă diamantul este un produs complex, astfel orientarea este mai ușoară dacă cunoaștem prețul actual de referință pe piață. Comerțul internațional ține seama de doi indici de referință. Unul dintre ei este Grupul Rapaport (The Rapaport Group), celălalt este IDEX. Indicele Rapaport (Rap List) este cel mai important punct de referință pentru comercianții de diamante, începând cu 1978. Rap List conține prețurile diamantelor albe (incolore) conform clasificării 4C. Pagina Rapnet.com aparține Grupului Rapaport și este una din bursele de valori online în comerțul cu diamante B2B. Concurentul este Idex Online (Idexonline.com), care, începând cu anul 2000, oferă propria listă de referință.

Bursa de diamante din Antwerp. (sursa: bbc.co.uk)

Brokerii de diamant ai celor două platforme, comercializând aproximativ 1.5-2 milioane de diamante în total, furnizează materia primă pentru majoritatea bijutierilor lumii. Statisticile de preț sunt publicate săptămânal de către RapNet și IDEX, sunt protejate prin dreptul de autor, iar accesul este condiționat doar pentru abonați. Diamantele tranzacționate la bursă și pe piețele online sunt acompaniate de așa-numite certificate, ce conțin descrierile celor mai importante caracteristici, și nu prețul estimativ. Acestea sunt întocmite de către organismele de clasificare, adică laboratoarele internaționale de gemologie.


Organisme ce se ocupă de clasificarea diamantelor

Raportul de calitate GIA.


După ce diamantul a devenit un mijloc de investiție, a fost justificată apariția laboratoarelor de clasificare. Laboratoarele au dezvoltat criterii proprii de evaluare și clasificare, astfel, pentru comercianții cu experiență, colaționarea clasificărilor a devenit o rutină.

Primele 5 laboratoare de top sunt GIA (Gemmological Institute of America), HRD (HRDAntwerp Institute of Gemmology), AGS (American Gem Society Laboratories), IGI (International Gemological Institute) și EGL (EGL International Gemological Laboratories).

Pentru comercianți, este un indiciu important care dintre aceste laboratoare a realizat clasificarea diamantului dat. De exemplu, clasificările emise de laboratoarele EGL din Hong-Kong sau Israel nu sunt la fel de demne de încredere ca alte clasificări. Conform estimării Rapaport, cel mai sever sistem de clasificare este cel aplicat de GIA, cel mai puțin sever în ce privește claritatea și fluorescența este EGL, drept urmare, Rapnet nu mai acceptă clasificările EGL.

 

Certificatul GIA

GIA (www.gia.edu) este liderul internațional în clasificare. Sediul instituției se află în orașul Carlsbad din California, dar deține o rețea internațională și 1400 de angajați în toate colțurile lumii. Este considerat un atelier inovator atât în cercetare, cât și în educația și popularizarea gemologiei. Funcționând din anii 50, GIA a devenit sinonimul clasificării etice. Așa numitul sistem GIA's International Diamond Grading System™ este cel mai cunoscut sistem internațional de clasificare. GIA emite două tipuri de certificate: GIA Diamond Grading Report®pentru diamantele de un carat sau mai mari și GIA Diamond Dossier® pentru diamantele mai mici de un carat.

 

Certificatul IGI

Caption

IGI (www.igiworldwide.com), fondat în 1975 cu sediul la Antwerpen, este un organism de clasificare și evaluare a diamantelor și a bijuteriilor, fiind popular în țările din Asia. Cu toate că are numeroase reprezentanțe în afara orașului (New York, Hong Kong, Mumbai, Bangkok, Toronto, Dubai, Los Angeles, Tel Aviv, Cavalese), clasificările sunt realizate la sediul central și emite circa 1 milion de certificate pe an.

 

Certificatul AGS

Caption

AGS (www.agslab.com) are sediul în Las Vegas. Renumele AGS se datorează cercetărilor științifice efectuate și clasificării de înaltă calitate a tăieturilor. Scala AGS este de la 0 la 10, unde 0 este cea mai înaltă calitate, iar 10 este cea mai slabă. Este prezent în Israel, Belgia, India, China și Hong-Kong. Evaluează diamante de 0.18 carate sau mai mari și emite două tipuri de certificate, acestea fiind Diamond Quality™ Document și Diamond Quality™ Certificate, cel din urmă destinat exclusiv membrilor societății American Gem Society.

 

Certificatul HRD

Caption

HRD (www.hrdantwerp.be/) sau Hoge Raad voor Diamant a fost înființat în 1973, cu sediul la Antwerpen, este un organism european de nivel înalt și discret. Piața consideră clasificarea HRD drept o alternativă echivalentă cu clasificarea GIA. Este cel mai mare laborator de clasificare a diamantelor. Doar HRD respectă cu strictețe regulamentul International Diamond Council (IDC) și recomandările burselor de diamante și ale organismelor internaționale ale bijutierilor, World Federation of Diamond Bourses (WFDB) și International Diamond Manufacturers Association (IDMA).

 

Certificatul EGL

Caption

EGL (www.eglusa.com) este un laborator înființat în Europa cu o rețea extinsă la nivel internațional. Este un pionier al clasificării diamantelor sub un carat. Acest laborator a introdus gradul de claritate SI3, pentru care este criticat în mod constant.