Despre diamante Infografici

Claritatea

inclusion

Feather. (sursa: dupuisblog.com)

Pentru nașterea unor pietre prețioase perfecte sunt necesare niște condiții perfecte. O mică fluctuație a temperaturii, prezența unor alte substanțe în apropiere pot duce la apariția unor incluziuni. Ținând cont de faptul că diamantele s-au format în decursul a milioane de ani, este ușor să ne închipuim că într-adevăr au trecut prin multe schimbări ale condițiilor de mediu. Dar aici vorbim despre imperfecțiuni miscroscopice. În termeni absoluți, fiecare diamant are imperfecțiuni, felul și măsura acestora însă pot fi variate. Deoarece fiecare diamant este unic, claritatea joacă un rol important și în clasificarea lui. Caracteristicile care, în linii mari, sunt considerate defecte, se numesc incluziuni în comerțul cu bijuterii.

Instrumente pentru analiza clarităţii: lupa de magnificare cu cadru din din trei lentile (mărește de 10 ori),  microscop pentru diamante D-Scope, schneider Diamond Graduating Lamp – lampă pentru analiza culorii

Pentru cunoscători, incluziunile ce apar în diverse pietre pot spune multe. Spre exemplu, în ceea ce privește întrebarea dacă diamantul e natural sau artificial – unele resturi metalice sunt caracteristice pentru pietrele artificiale. Incluziunile pot da indicații și despre locul de origine al respectivului diamant. Nu în ultimul rând, în cazul diamantelor, claritatea este un factor decisiv în stabilirea prețului, mai mult decât în cazul altor pietre prețioase.

GENERALITĂȚI

La pietrele prețioase sunt frecvente incluziunile minerale, ce pot fi de același tip - diamant în diamant – sau cristalul poate găzdui un altfel de material, de exemplu safirul cu incluziuni de rutil. Incluziunile organice apar doar în chihlimbar, în care putem găsi plante pietrificate sau insecte de 50 milioane de ani. Incluziunile pot fi și bule de gaz – cavități complet goale nu s-au găsit încă.


Claritatea diamantului se măsoară în grade

În diamantele din bijuterii, imperfecțiunile sunt aproape deloc vizibile cu ochiul liber. În profesie se obișnuiește ca pietrele să fie examinate cu ajutorul unei lupe, imaginea analizată fiind cea care apare astfel mărită. Lupa este o lentilă fixată într-un cadru negru și permite o mărire de zece ori. Cadrul este negru pentru a nu influența culoarea pietrei inspectate. Procedura pare simplă și totuși necesită experiență vastă și cunoștințe de specialitate. Desigur, la o mărire mai puternică se pot observa alte defecte mai mici, dar este în mod convențional, defectele care nu se pot observa la o mărire de zece ori, se consideră inexistente. Mulți consideră că gradul de claritate are un efect asupra brilianței diamantului, dar acest lucru este valabil doar în cazul diamantelor cu un grad scăzut de puritate. Strălucirea diamantului este influențată în principal de calitatea tăieturii. Unele tăieturi maschează în mod avantajos incluziunile pietrelor, altele le reflectă în mod dezavantajos. Despre aceste aspecte găsiți detalii în capitolul care se referă la tăietură.

Simboluri caracteristici GIA.

Incluziuni interne frecvente

Imperfecțiunile sau defectele sunt de obicei împărțite în două categorii: interne și externe. Mai exact, cele interne sunt numite incluziuni. Să le luăm pe rând:

Puncte minuscule (pinpoint). Un punct minuscul este de regulă un cristal de mărimea unei particule de praf, în general, incolor. Este greu de depistat. Locurile unde apar multe asemenea puncte se numesc nori de puncte (cloud), și aduc aminte de un fel de ceață. Forma norului poate să difere foarte mult. Norii mărunți, împrăștiați, aflându-se chiar sub suprafață pot fi observați dacă examinăm piatra din direcția opusă, prin expunerea la o sursă de lumină. Dacă norii sunt mici și împrăștiați, nu micșorează claritatea aproape deloc

. Dacă sunt atât de mari și denși încât influențează transparența și brilianța, au un efect semnificativ asupra clasificării clarității.

Incluziuni de cristal (crystal inclusion). Culoarea, materialul și mărimea acestora diferă foarte mult. Una din variante se numește punctul întunecat. Acesta poate consta dintr-o incluziune de cristal, sau o incluziune subțire, plată, ce reflectă lumina ca o oglindă. O altă categorie de incluziuni sunt cristalele incolore. Cel mai des, acestea sunt tot cristale de diamant, dar pot fi și alte minerale. Există 24 de feluri de incluziuni de cristal.

Fisuri (cleavages). Localizate pe fâșii, drepte și deseori asemănătoare cu așchiile de lemn. Fisurile denotă slaba coeziune a atomilor de carbon din fâșia respectivă, ceea ce provoacă apariția lor. Fisurile de tip ac și cele subțiri ca un fir de păr în jurul perimetrului exterior aparțin tot în această categorie. Ele necesită atenție sporită, pentru că dacă piatra suferă o lovitură pe linia unei fisuri, poate să se spargă în două și va avea o suprafață de parcă ar fi fost tăiat cu fierăstrăul.

Pene/fracturi (feather, glets). Acestea sunt fisurile care au luat naștere în procesul de formare a cristalului. Acest gen de fractură nu este periculos dacă e de dimensiuni mici, cu condiția să nu ajungă până la suprafața pietrei. Trebuie să avem grijă la tratarea cu ultrasunete sau la expunerea bruscă la căldură, pentru că ele pot să se mărească. O pană extinsă pe suprafața pietrei este considerată un defect grav.

Fisuri care apar sub presiune (tension cracks). Aceste fisuri apar datorită expansiunii termice a incluziunilor de cristal și înconjoară cristalul sub forma unui evantai.

Fracturi minuscule exterioare (bearding). Acestea pot apărea la rotunjirea diamantului, din cauza neatenției șlefuitorului. Marginea sau rondista diamantului se supraîncălzește, iar fracturile formează aspectul unei bărbi dinspre margine înspre interior.

Linii de creștere (growth planes). În procesul de formare sub influența schimbărilor de temperatură și sub presiune, se nasc anumite anomalii ale cristalizării. Drept urmare, la suprafața pietrei apar linii fine, neregulate. Pot apărea și forme bizare, care nu pot fi tăiate sau șlefuite, deoarece prezintă o structură diferită de cea a diamantului. Foarte des cauzează scobituri pe suprafața pietrei, dar pot provoca și mici umflături. Asemenea anomalii pot apărea și în interiorul diamantului. De regulă, sunt incolore, dar foarte rar pot fi maronii. În general, sunt destul de vizibile. Liniile subțiri și neregulate de creștere influențează în majoritatea cazurilor doar reflecția luminii și nu joacă un rol în stabilirea gradului de claritate, dar îngreunează efectuarea tăieturii.

Pene/fracturi (feather). Această categorie conține toate acele fracturi care sunt perpendiculare cu planul octoedrului, arată ca niște pene și o au culoare albicioasă. Același nume îl poartă și micile urme de lovituri pe suprafața șlefuită.

Knaat sau liniile gemene (Knaat, twinning planes). Acestea sunt foarte dificil de depistat. Uneori sunt considerate defecte exterioare, deoarece apar și la suprafață. Este vorba de mici canale, cu conturi geometrice. Ele iau naștere când procesele de cristalizare încep aproape simultan și se termină la o graniță comună. Liniile gemene pot da bătăi de cap șlefuitorilor, care încearcă să taie fâșii uniforme în piatră, dar linia de cristalizare îngreunează realizarea acestui lucru. În cazuri rare, linia cristalelor gemene poate părea de un galben pal sau maro, și astfel apar suprafețe reflectorizante înguste în interiorul pietrei.

Incluziuni exterioare frecvente

Fracturile (fracture). Pot merge în orice direcție, chiar și neregulate. Apar ca urmare a unor presiuni, lovituri. Se pot continua în fisuri.

Zonele brute (natural). Sunt resturile rămase din învelișul diamantului brut. Se lasă pe flanșă dacă șlefuitorul încearcă să obțină cea mai mare piatră posibilă din materia brută. De obicei, se pot vedea și pe rondistă.

Ciobirea (nick). În general apare pe parcursul purtării și descrie micile rupturi de pe margini sau la intersecția dintre laturi.

Cavități (cavities). Adâncituri naturale, fisuri sau accidentări ce apar la suprafața exterioară a diamantului și progresează spre interior. Aici intră și acele găuri de suprafață, de unde în timpul tăieturii au căzut incluziuni de cristal. În cele mai multe cazuri, aceste spații se pot înlătura doar cu pierderi mari în greutate, de aceea este mai bine să rămână, și să se țină cont de ele la stabilirea gradului de claritate.

Zgârieturi (scratch, abrasion). Zgârietura este în general un defect mai mic, se poate îndepărta printr-o simplă polisare. Apare mai ales la depozitarea necorespunzătoare a diamantelor, iar acestea ajung să se zgârie unele pe altele. În urma unei zgârieturi, diamantele pot să-și tocească laturile.

Cavități (pit, cavity). În aceste cazuri, se desprinde câte o bucată din marginea piatrei.

Scala de clasificare a clarității elaborată de organisme de clasificare

Sistemul de evaluare a clarităţii GIA.   Diagrama ce prezintă gradele de claritate conform GIA (Plotting diagram). La clasificarea diamantelor, caracteristicile și claritatea acestora sunt prezentate în mod similar. Diagramele au reprezentări grafice proprii pentru fiecare caracteristică, iar aceste reprezentări diferă în funcție de sistemul de clasificare.

Cel mai larg răspândit sistem de clasificare este cel al Institutului Gemologic American, Gemological Institute of America (GIA). Potrivit acestuia, claritatea diamantelor este precizată astfel:

FI (Flawless): fără incluziuni și fără pete vizibile sub lupă. O asemenea piatră este foarte rară și scumpă. Conform clasificării GIA, un diamant poate fi clasificat FI și dacă pavilionul are fațete extra, flanșa are părți brute (naturals), și conține particule interne ce nu reflectă lumina, nu sunt colorate sau albe și nu afectează transparența pietrei.

(IF) Internally Flawless: fără incluziuni, dar cu ușoare pete vizibile sub lupă. Astfel de pietre sunt iarăși rare și scumpe. Defectele de suprafață de obicei pot fi îndepărtate prin polisare.

VVS1 și VVS2 (Very, Very Slightly Included): Conține incluziuni miniscule sau pete de mărimea unui vârf de ac, vizibile sub lupă. O asemenea piatră este rară și scumpă. Dacă incluziunile minuscule sunt albicioase, colorate sau reflectă lumina, de obicei nu se acordă clasificare peste VVS1. Pentru stabilirea clasificării VVS este mai recomandată utilizarea microscopului decât a lupei.

  • VVS 1
  • VVS 2
  • VVS 3
  • VVS 4
  • VVS 5
  • VVS 6
  • VVS 7
  • VVS 8
  • VVS 9
  • VVS 10
  • VVS 11
  • VVS 12
  • VVS 13
  • VVS 14
  • VVS 15
  • VVS 16
  • VVS 17
  • VVS 18

VS1 și VS2 (Very Slightly Included): conține incluziuni sau pete mai mari decât un cristal de sare, însă nu conține carbon și nu are fisuri sau fracturi. Acest tip de diamant este considerat de înaltă calitate. Diferența dintre VS1 și VS2 este dată de numărul incluziunilor și nu de tipul acestora.

  • VS 1
  • VS 2
  • VS 3
  • VS 4
  • VS 5
  • VS 6
  • VS 7
  • VS 8
  • VS 9
  • VS 10
  • VS 11
  • VS 12
  • VS 13
  • VS 14
  • VS 15
  • VS 16
  • VS 17
  • VS 18

SI1 (Slightly Included): conține incluziuni mai mari decât un cristal de sare și pete, dar acestea pot fi și bucățele de carbon sau fisuri. Aproape toate diamantele SI1 sunt “eye-clean”, adică defectele nu sunt vizibile cu ochiul liber. Aceste diamante sunt considerate de calitate bună.

  • SI 1
  • SI 2
  • SI 3
  • SI 4
  • SI 5
  • SI 6
  • SI 7
  • SI 8
  • SI 9
  • SI 10
  • SI 11
  • SI 12
  • SI 13
  • SI 14
  • SI 15
  • SI 16
  • SI 17
  • SI 18

SI2 (Slightly Included): conține incluziuni și pete mai mari decât un cristal de sare, care pot fi bucăți de carbon sau fisuri, dar defectele sunt vizibile cu ochiul liber. Sunt considerate cazuri limită în ceea ce privește clasificarea.

I1 (Imperfect) în Europa P1 (Piqué): conține incluziuni vizibile cu ochiul liber, dar este de o calitate ce îl face comerciabil. Un diamant bine șlefuit de tipul I1 poate fi mai frumos decât unul din categoria SI2 tăiat prost.

  • I1 1
  • I1 2
  • I1 3
  • I1 4
  • I1 5
  • I1 6
  • I1 7
  • I1 8
  • I1 9
  • I1 10
  • I1 11
  • I1 12
  • I1 13
  • I1 14
  • I1 15
  • I1 16

I2 (Imperfect) în Europa P2 (Piqué): conține impurități vizibile cu ochiul liber – de aceea, o pătrime a pietrei este cețoasă, fără viață. Incluziunile pot avea un efect și asupra durabilității pietrei.

  • I2 1
  • I2 2
  • I2 3
  • I2 4
  • I2 5
  • I2 6
  • I2 7
  • I2 8
  • I2 9
  • I2 10

I3 (Imperfect) în Europa P3 (Piqué): conține numeroase incluziuni vizibile cu ochiul liber, piatra este în mare parte cețoasă. Piatra nu are brilianță.

  • I3 1
  • I3 2
  • I3 3
  • I3 4
  • I3 5
  • I3 6

PUNCTE DE VEDERE PRACTICE

- La clasificarea purității se ține seama de următoarele puncte de vedere: suprafața/mărimea/numărul/localizarea eventualelor defecte (de pildă, sub platou se văd mai bine și se reflectă mai tare, astfel piatra respectivă va primi o clasificare mai dezavantajoasă – acesta se numește diamant reflectorizant)/ culoarea și contrastul față de mediul în care se află (relief)

- Diferențele dintre cele patru grade superioare pot fi depistate doar de către experți. Incluziunile relativ ușor de observat încep la gradul de clasificare VS.

- Diamantele din cele patru grade superioare de clasificare sunt cumpărate în general cu scop de investiție, sunt rar purtate ca bijuterii. Aceasta se datorează faptului că diamantul este vulnerabil, chiar dacă este cea mai dură substanță terestră.

- Pe piață se întâlnesc și pietre de clasificare SI3, aceasta este o clasificare făcută de laboratorul european European Gem Laboratory (EGL). Este o clasificare disputată, deoarece corespunde tipului I1, și se consideră supraevaluare.

Tabel comparativ al celor mai importante sisteme de clasificare

VIZIBIL/ INVIZIBIL

GIA

AGS

HRD

IGI

EGL USA

EGL INT.

FĂRĂ INCLUZIUNI VIZIBILE CU OCHIUL LIBER

(100% EYE CLEAN)

 

FL/IF

IF

LC+

IF+

IF+

IF+

VVS1

VVS1

LC-/VVS1

IF-/VVS1

IF

IF+

VVS2

VVS2

VVS2

VVS2

VVS1

IF+

VS1

VS1

VS1

VS1

VVS2

IF

VS2

VS2

VS2

VS2

VS1

VVS1/VVS2

FĂRĂ PREA MULTE INCLUZIUNI VIZIBILE CU OCHIUL LIBER

(80% CHANCE)

SI1

SI1

SI1

SI1

VS2

VVS2/VS1

FĂRĂ MULTE INCLUZIUNI VIZIBILE CU OCHIUL LIBER

(10% CHANCE)

SI2

SI2

SI2

SI2

SI1

VS1/VS2

CU INCLUZIUNI

(NOT CLEAN)

I1

I1

P1

SI3

SI2

VS2/SI1

I2

I2

P2

I1

SI3

SI1/SI2

I3

I3

I3

I2

I2

SI2/SI3

nu există

nu există

nu există

I3

I3

I1

 

Prețul și claritatea

Foarte puțini pot face diferența între două grade de claritate, până la clasificarea slabă. Cu toate acestea, claritatea este un factor hotărâtor în ceea ce privește valoarea diamantului. Există abateri de până la 25 ori între diamante cu tăietură similară și număr de carate asemănător. Claritatea poate fi îmbunătățită prin plombare sau tratare cu laser, dar nu orice reparație este permanentă. De aceea este indicat ca la cumpărare să se întrebe dacă diamantul a fost supus vreunui tratament sau cu ce metodă a fost înnobilat. Puteți citi detalii despre acestea în capitolul dedicat tratării diamantelor.